Intr-un bazar sentimental

Ion Minulescu

Într-un bazar sentimental

Stofe vechi, o mandolină,
Un Cézanne şi doi Gauguin,
Patru măşti de bronz:
Beethoven, Berlioz, Wagner, Chopin,
O sofa arabă, două vechi icoane bizantine,
Un potir de-argint, mai multe vase vechi de Saxa, pline
Cu mimoza, tamburine spaniole, lampioane
Japoneze, trei foteluri cu inscripţii musulmane,
"Fleurs du mal" legate-n piele de Cordova,
Şi pe pian:
Charles Baudelaire şi-alături Villiers de l'Isle-Adam...

Toate sunt ca şi-altădată...
O, bazar sentimental!...
Toate sunt ca la plecarea mea - dantelă şi cristal...

Şi cu toate-acestea, câte tocuri nu-şi lăsară forma
Pe covoarele-ţi bogate de Buhara?
Şi-n enorma
Ta colecţie de patimi, câte buze nu-ncercară
Să-ţi transcrie madrigaluri

Pe obrajii tăi de ceară?...
Câte tragice-nceputuri nu sfârşiră-n simfonia
Mută-a lacrimilor?

Câte nu pieriră-n veşnicia
Inutilului?
Căci noaptea cea dintâi fu cea din urmă,
Iar dorinţa ta... nimicul - şi nimicul nu se curmă!...

Ştiu că m-aşteptai pe mine...
Iată-mă, sosesc şi-ţi zic:
Te-ntâlnesc întâia oară... Tot ce-a fost n-a fost nimic,
Minte-mă din nou... Aprinde lampioanele... Coboară
Transparentele... Dă-mi calmul şi culorile de seară...
Dă-mi şi buzele, şi ochii, şi...
"Les fleures du mal" la fila
Trei sute treizeci şi nouă: "La mort des amants"...

Doua anotimpuri ...

Viata


Astăzi am fost întrebată dacă eu cred că viaţa are sens, dacă merită trăită şi cum cred eu că trebuie ea trăită…
Primul lucru e ca întotdeauna, indiferent de rele, de bune, să zâmbeşti, deoarece aşa e mult mai uşor să treci peste orice. Un zâmbet e un cadou bun pentru cineva, pentru că în ultimul timp am uitat să mai zâmbim, toţi suntem din ce în ce mai monotoni… un zâmbet poate aduce un alt zâmbet. Un zâmbet este poate… cel mai pur lucru pe care îl poate avea un om. Aşa că da, am început să urez lumii: multe zâmbete! Atât primite, cât şi date!
Un al doilea lucru important în viaţa unei persoane este credinţa. Nu mă refer neapărat la acel “Dumnezeu”… El poate fi regăsit în diferite forme, la fiecare persoană. Depinde. Mă refer aşadar la un “ceva” în care să crezi. Nu contează în ce, dar să crezi în acel ceva cu toată fiinţa ta, pentru că atunci… universul va conspira pentru a te ajuta în a-ţi îndeplini visul.
Deci da, zâmbetul şi credinţa ar fi cele mai importante lucruri pe care ar trebui să le facem în viaţă. Aşa trebuie trăită viaţa! Aşa că, de acum încolo, să vă văd zâmbind. Pe bune ca e un tratament bun, te vindeci mai repede de orice tristeţe!

Despre mine ...


Ma intrebam cum as putea sa va povestesc cate ceva despre mine.

Dar oare de unde as incepe? Din gradinia bunicilor de unde culegeam flori si frunze pentru a pregati un pranz delicios papusilor mele?

Din prima zi de scoala, in care o fetita sfioasa, dar mandra de uniforma ei nou nouta, statea in banca asteptand cu nerabdare sa descifreze tainele alfabetului�

De pe malul marii, pe care am admirat-o dintotdeauna pentru nestatornicia ei�

De pe peronul prafuit al garii, acolo au inceput cele mai minunate vacante�

Din camera mea, care de-a lungul anilor a capatat atatea culori impregnate amintirilor�.

Poate as incepe cu fetita vesela si mereu dornica sa invete cate un joc nou: sotronul, elasticul, castelul, frunza, de-a v-ati ascunselea�

Sau cu adolescenta ce citea pe nerasuflate tot ce apuca si care visa cu ochii deschisi. Uneori trista, alteori fericita.

Sau poate ar trebui sa va povestesc despre mine cea indragostita, sau cea furioasa.

Despre succesele mele si bucuria uriasa de a fi intrat la cel mai bun liceu, despre esecurile mele si tristetea unui vis neimplinit, despre emotia unei aventuri sau nostalgia unor locuri pline de intelesuri�

Despre cea care se trezea prima in dimineata de Craciun si fugea sub bradul incarcat. Privit de sub crengile lui stufoase parea a fi interminabil.

Sau cea care s-a imprietenit de mica cu tainele bucatariei, desi nu fara sacrificii, daca imi amintesc de prajitura cu visine facuta scrum�

Cea de la petrecerile in pijamale, acolo unde intre inghetata si cartofi prajiti, la lumina slaba a unei veioze, se impartaseau secretele cele mai de taina�

Despre mine sub cerul albastru sau inconjurata de munti inzapeziti.

Ma intreb in cele din urma, oare cum sunt eu?

Dar tu cine esti?